Copiii noştri şi tehnologia lor

Copiii noştri şi tehnologia lor

Foloseşti tehnologia din ce în ce mai des, fără să-ţi pui întrebări. Pur şi simplu, aşa s-a întâmplat. Iar faptul că ai ajuns să fii ocupată în permanenţă nu te-a descurajat. Doar că acum, când ai copii, trebuie să iei decizii bune de tot şi pentru ei, să nu ai dureri de cap mai târziu. Scurt pe doi: când este OK să înlocuieşti poveştile cu o tabletă? Află ce cred specialiştii şi apoi mergi pe mâna ta.

Nu-ţi mai poţi imagina viaţa fără computer, tablete, telefoane inteligente şi, evident, fără internet. Afli ce se întâmplă în lume de pe site-uri de ştiri, îţi faci cumpărăturile din magazine virtuale, îţi plăteşti facturile online, îţi petreci bună parte din viaţă pe reţelele de socializare. Acolo te miri, te încrunţi, aplauzi sau ţii pumnii. Şi nu eşti singura. Conform unui sondaj recent, americanii, spre exemplu, vorbesc la telefon 6,1 miliarde de minute pe zi. Şi cifra nu este o eroare, ci subliniază modul în care am ajuns să interacţionăm. Iar unul dintre motivele pentru care vieţile noastre sunt din ce în ce mai mult conduse de tehnologie este şi faptul că avem acces la din ce în ce mai multe gadget-uri, la preţuri deja incredibil de mici. Şi nu este mai puţin adevărat că trăim într-o perioadă în care suntem permanent în contact cu toată lumea.

Şi pentru că noi suntem atât de de-pen-denţi de tehnologie, nu este de mirare că şi copiii noştri au devenit consumatori atât de avizi, de la vârste atât de crude, încât ne fac să ridicăm nedumeriţi dintr-o sprânceană. Laptopurile sunt concepute pentru a fi folosite de către puşti cu vârste începând de la cinci ani. Telefoanele inteligente sunt acum în mâinile copiilor care nici măcar nu au împlinit 10 ani. Un studiu realizat în 2014 de către Kaiser Family Foundation a scos la iveală faptul că 80% dintre copiii europeni cu vârste între 8 şi 18 ani sunt expuşi la tehnologie în medie câte 10 ore pe zi. Lucru care, evident, ridică o serie de întrebări legate de beneficii versus probleme create de o astfel de viaţă. Pe lista cu argumente pro a stat mereu faptul că accesul la tehnologie îi pregăteşte pe copii pentru „lumea reală”. Pe de altă parte, din ce în ce mai mulţi specialişti au demonstrat că, dincolo de beneficiile evidente ale tehnologiei, copiii care o folosesc în exces dezvoltă o serie de probleme, de la cele de ordin social, până la unele la fel de periculoase, de ordin medical, taman în aceeaşi viaţă reală. Pentru că un copil crescut în faţa computerului nu mai iese la joacă, nu mai râde şi nu se mai hârjoneşte alergându-se pe-afară cu alţi copii, deci, practic, nu mai are parte de copilăria pe care noi, adulţii, o avem ca reper. Doar că lumea este în continuă schimbare şi depinde doar de noi să găsim echilibrul.

Aşadar, care este răspunsul corect în astfel de situaţii? Care este calea pe care copiii noştri ar trebui să o urmeze? Chiar dacă nu vom avea un răspuns imediat, ar trebui să analizăm cu atenţie toate argumentele pro şi contra şi să alegem ce ni se pare mai potrivit pentru copilul nostru. Tehnologia ne-a adus odată cu ea o mulţime de oportunităţi, dar cu siguranţă, a venit la pachet şi cu riscuri pe măsură. Sherry Turkle, cercetător la MIT, spune că a considera tehnologia bună sau dăunătoare pentru copii nu este o soluţie. Pentru a percepe  exact nivelul de influenţă al acesteia asupra celor mici şi felul în care ea le poate influenţa dezvoltarea, trebuie să înţelegem atât argumentele pro cât şi pe cele contra. Să le invităm aşadar în scenă, pe rând.

Cum îi transformă tehnologia pe copii în supercopii
Există o serie de studii care au dovedit impactul pozitiv pe care tehnologia îl are asupra copiilor, încă de la grădiniţă. Cel mai recent, realizat în 2013 de către Technology and Learning Magazine, a subliniat existenţa unor aspecte care nu pot fi ascunse sub preş. Cercetătorii au demonstrat că tehnologia accelerează şi îmbunătăţeşte o serie de abilităţi de bază. Spre exemplu, elevii care au acces la computere devin mai concentraţi la ceea ce fac şi sunt capabili să asimileze informaţiile mult mai repede. Şi asta tare mult ne place. Jocurile pe computer le îmbunătăţesc capacitatea de a lua decizii în timp real.
 

Materialele interactive sunt mult mai atractive pentru copii, care sunt astfel mai receptivi la lecţiile predate. Gadget-urile le uşurează munca, ceea ce le oferă motivaţie în plus. Spre exemplu, este mult mai uşor să tastezi decât să scrii cu un pix, iar o enciclopedie digitală este mai simplu de consultat decât tomurile imense dintr-o bibliotecă clasică. Tehnologia oferă modele tridimensionale ale lucrurilor studiate, ceea ce le face mult mai uşor de înţeles. Deşi introducerea gadget-
urilor încă din perioada educaţiei timpurii poate părea alarmantă, aceasta are şi câteva beneficii despre care merită să vorbim. Tehnologia le permite copiilor să înveţe în alte moduri, mai plăcute lor. Ei pot vedea animaţii cu sistemul solar, pot învăţa după modele tridimensionale ale corpului uman şi pot acumula cunoştinţe cu ajutorul programelor interactive. Cu atât mai mult cu cât există jocuri educaţionale destinate copiilor cu vârste începând de la doi ani. În plus, s-a constatat că aproape toţi copiii folosesc în mod natural tehnologia, adaptându-se cu mare uşurinţă la ea. Şi nu este cazul să intrăm în panică, pentru că educaţia tradiţională nu a fost înlocuită, ci doar are un frate premiant la capitolul eficienţă. O combinare inspirată şi care să corespundă nevoilor copiilor va oferi celor mici toate beneficiile unei educaţii moderne, fără a le fi necesară o pregătire teoretică prealabilă. Când vine vorba despre utilizarea tehnologiei, copiii înţeleg foarte repede cum funcţionează şi adaptarea lor este aproape instinctivă. Tatăl unei fetiţe de cinci ani a reuşit să descrie perfect relaţia celor mici cu tehnologia: „Când fiica mea foloseşte computerul, nu are nevoie de ajutorul meu. Îşi dă seama singură cum funcţionează, deşi nici măcar nu ştie să citească. Nu spun că înţelege imediat tot ceea ce vede, dar ştie să-l facă să funcţioneze şi să navigheze lesne pe el. Şi dacă i-am arătat o singură dată cum să caute poze sau desene animate, data viitoare ştie şi singură ce are de făcut.” Un alt aspect considerat cu câţiva ani în urmă îngrijorător de către specialişti îl reprezintă orele întregi aparent pierdute de către copiii care se joacă pe computer. Dar, dincolo de faptul că există aspecte negative ale statului cu orele pe scaun, în faţa unui ecran, s-a demonstrat că micuţii pasionaţi de jocuri sunt mai atenţi la detalii, au un nivel de coordonare mână-ochi mult mai bun şi sunt capabili să creeze strategii. Şi pentru că jocurile din ziua de astăzi sunt atât de realiste, copiii pot adapta aptitudinile dobândite în urma acestora în viaţa de zi cu zi. Şi odată cu apariţia platformelor de genul Wii sau Xbox Kinect jocurile nu mai sunt o activitate chiar atât de sedentară. Pentru că acum cei mici pot juca tenis, spre exemplu, joc ce necesită un anumit nivel de efort fizic, chiar dacă nu comparabil cu cel depus pe teren. Cu toate că aceste jocuri nu sunt făcute pentru a înlocui sportul, ele reprezintă un mod de a face mişcare şi de a petrece timp simpatic în familie. Şi cum nu putem uita faptul că siguranţa copiilor a devenit o problemă majoră, tehnologia îi poate ajuta pe părinţi să ştie permanent unde se află şi, de ce nu, ce face cel mic.

Partea întunecată a tehnologiei în dezvoltarea copiilor
Pe măsură ce societatea este din ce în ce mai interconectată prin internet, telefoane mobile şi reţele de socializare, viaţa privată a copiilor devine o problemă cât se poate de serioasă. Toate site-urile ce au conţinut nepotrivit pentru minori sunt obligate să ceară o confirmare a vârstei utilizatorului, dar fireşte că oricine poate minţi şi sigur o va face când vrea să obţină informaţiile de care este interesat.

În acest caz, Facebook este cel mai bun exemplu de neputinţă a sistemului de a proteja viaţa privată a copiilor. Bine îngropate în sutele de rânduri de politici Facebook stau setări care permit să ţi se folosească datele personale chiar şi atunci când unul dintre prietenii din listă foloseşte vreuna dintre aplicaţii. Şi da, tu ţi-ai dat acordul ca ei să facă asta. Spre exemplu, dacă un prieten din lista copilului tău joacă Farmville, compania producătoare are acces şi la informaţiile tuturor celor din lista jucătorului, deci poate afla toate datele personale, ştie chiar mai bine decât tine când copilul tău este online sau nu, îi poate accesa pozele, îi ştie toate update-urile, locul în care se află etc. Şi cum nici măcar majoritatea adulţilor nu sunt conştienţi de aceste lucruri, este cu atât mai greu să fii atent la siguranţa copilului tău când este pe net. Şi Facebook nu este singurul pericol din online. Sunt o mulţime de site-uri pe care cei mici ajung şi care le pun în pericol siguranţa. Vorbim mai ales de forumuri, chat rooms şi alte medii de acest fel unde copiii conversează cu necunoscuţi sau li se folosesc datele personale.

Un aspect îngrijorător înregistrat în ultimii ani îl reprezintă bolile asociate folosirii îndelungate a tehnologiei de către copii. Pe măsură ce jocurile pe computer şi alte forme de entertainment le ocupă din ce în ce mai mult timp, specialiştii au observat o creştere semnificativă a ratei obezităţii şi a problemelor legate de relaţionare şi interacţiune socială. Studiile OMS au arătat că în lume rata obezităţii infantile s-a triplat în ultimii 20 de ani şi unul dintre factori, pe lângă alimentaţia necorespunzătoare, îl reprezintă şi viaţa sedentară a copiilor, care nu se mai joacă cu prietenii pe stradă sau în faţa blocului, ci stau din ce în ce mai multe ore în faţa computerelor sau în faţa televizoarelor. În plus, copiii sunt duşi la şcoală cu maşina, şi nu pe jos, sunt obişnuiţi să urce cu liftul şi nu pe scări iar în cele mai multe dintre şcolile româneşti orele de sport sunt înlocuite cu cele de matematică sau limba română, pentru că profesorii le consideră mult mai importante. Oricum, obezitatea nu este singurul motiv de îngrijorare: copiii expuşi în exces la tehnologie au o dezvoltare senzorio-motorie mai lentă. American Academy of Pediatrics recomandă, spre exemplu, ca timpul petrecut de un copil în faţa unui ecran să nu depăşească una, cel mult două ore pe zi. Deşi este în regulă ca cei mici să folosească tehnologia pentru perioade limitate de timp, atunci când aceasta începe să fie un substitut al interacţiunilor interpersonale, apar probleme serioase. Pentru ca un copil să se dezvolte normal, are nevoie de interacţiune umană. Conform psihiatrului american Ashley Montagu, între doi şi şase ani un copil are nevoie de cel puţin patru ore de activităţi fizice şi interacţiune cu un adult. Fie că te joci cu el, îi citeşti poveşti sau pur şi simplu îţi petreci timp cu el, relaţia interumană spontană, firească, nu poate fi înlocuită sub nicio formă de tehnologie. Copiii privaţi de genul acesta de interacţiune sunt predispuşi la tulburări de tot felul, începând de la forme uşoare sau severe de anxietate, depresie de la cele mai mici vârste şi până la tulburări de spectru autist.

O altă problemă serioasă este violenţa la care sunt expuşi copiii atunci când joacă jocuri video. Pentru că în ziua de azi acestea sunt construite foarte realist, studii recente au arătat că cei mici dezvoltă un comportament mult mai violent în viaţa de zi cu zi. Din pricina jocurilor, ajung să creadă că violenţa nu este o metodă greşită de a rezolva problemele din viaţa reală. În America, spre exemplu, efectul violenţei din toate mediile asupra copiilor a fost atât de mare (fiecare dintre noi îşi aminteşte de măcar unul dintre cazurile de copii înarmaţi care şi-au împuşcat cu sânge rece colegii de clasă) încât a fost clasificat ca problemă de sănătate publică cu grad ridicat de risc. Alte studii realizate pe copiii din Europa au scos la iveală faptul că cei mici consideră violenţa din jocurile de pe computer ca fiind nu doar acceptabilă, dar şi cool. În timp ce generaţia prezentă este, de departe, cea mai „conectată” de până acum, tocmai această capacitate de interconectare poate reprezenta un risc major pentru copiii noştri. „Când oamenii interacţionează prin intermediul internetului sau cu ajutorul telefoanelor mobile, experienţa socială este foarte diferită de cea faţă în faţă. Când comunicăm astfel, suntem practic ascunşi în spatele unui zid digital, care ne face să ne pierdem din capacităţile pe care le-am dezvoltat în interacţiunile interumane reale.”, spune sociologul Alexandru Gavrilă. Tehnologia a schimbat radical modul în care comunicăm şi acest lucru se vede şi în viaţa de zi cu zi. Copiii noştri au din ce în ce mai mulţi prieteni pe Facebook, dar din ce în ce mai puţini în viaţa reală, motiv pentru care ajung să se simtă izolaţi şi să dezvolte diverse forme de depresie. Şi pentru că ele se manifestă diferit de cele ale oamenilor mari, de multe ori nici nu ne prindem.

Când poţi să-i dăruieşti o tabletă?
Au nume care mai de care mai sofisticate şi pot face lucruri de neimaginat în urmă cu câţiva ani. Sunt special concepute pentru copii şi promit posibilitate de navigare pe internet cât se poate de protejată şi aplicaţii care îi scutesc pe părinţi de chinul de a se teme permanent pentru siguranţa copiilor lor. Le-ai văzut folosite de către micuţi de doar câţiva ani, dar şi de adolescenţi. Aşa că nu se poate să nu-ţi fi pus şi tu întrebarea: care este vârsta potrivită pentru a-i cumpăra unui copil o tabletă?

„Ca părinte, trebuie să ţii cont în primul rând de nivelul de dezvoltare al copilului tău”, spune psihologul Claudia Mihalache. „După ce termină clasa a patra este cu siguranţă pregătit să aibă propria lui tabletă, dar asta nu înseamnă că nu poate avea acces la una şi când este foarte mic. Încă de la vârsta de doi ani, copilul poate fi stimulat cu ajutorul jocurilor, culorilor şi mişcărilor de pe o tabletă, dar esenţial este ca nivelul de expunere să nu depăşească zece minute o dată şi să nu aibă acces la tabletă de mai mult de două-trei ori pe zi”, spune specialista noastră.

„Într-o perioadă în care se dezvoltă din ce în ce mai multe softuri educaţionale, să dai unui copil acces la o tabletă sau la un smartphone este o decizie corectă”, spune învăţătoarea Alina Manea. „Atâta vreme cât timpul pe care îl petrece un copil în faţa unui ecran nu depăşeşte patru ore într-o zi, este în regulă. Copilul de vârstă şcolară trebuie stimulat cu ajutorul softurilor educaţionale, dar şi cu jocuri, însă nu trebuie neglijat nici timpul acordat sportului, socializării în afara casei, sau cărţilor tradiţionale. Echilibrul este esenţial.”

Când îţi laşi copilul să-şi facă un cont pe Facebook
Deşi politica Facebook este de a nu permite copiilor mai mici de 13 ani să-şi facă un cont, acesta este un aspect discutabil, din cauza lipsei metodelor de verificare concrete. Odată ce un copil are un cont de Facebook, el este expus la un conţinut greu de controlat, care îi apare în News Feed. Deşi există setări care să minimizeze informaţiile despre posesorul contului, de cele mai multe ori copiii nu le folosesc, nerealizând pericolul la care se expun. Şi, pentru că Facebook este utilizat din ce în ce mai agresiv ca platformă de advertising, este extrem de complicat să păstrezi secrete informaţiile personale. Atunci, ce este de făcut? „În primul rând ar trebui să respecţi limita impusă de reţeaua de socializare şi nu să-ţi ajuţi copilul să mintă în legătură cu vârsta pe care o are. Apoi, trebuie să foloseşti toate setările de securitate pe care le ai la îndemână. Util, de asemenea, este să verifici constant prietenii pe care copilul tău îi are pe Facebook, asta după ce i-ai explicat în prealabil de ce nu este bine să accepte cererile de prietenie de la persoane necunoscute”, te sfătuieşte psihologul Claudia Mihalache.

Cum păcăleşti nevoia de tehnologie
După cum am văzut deja, tehnologia este utilă în procesul de dezvoltare a unui copil, câtă vreme nu este folosită în exces. Doar că, atunci când nu vrei să îţi vezi copilul petrecându-şi toată ziua în faţa computerului sau jucându-se pe tableta primită cadou de ziua lui, trebuie să-i oferi alternative. „În primul rând, părinţii ar trebui să-şi petreacă mai mult timp împreună cu copiii. Da, sunt ocupaţi la joburi solicitante, când ajung acasă sunt obosiţi şi plictisiţi, dar copilul nu ar trebui să sufere din această cauză. Este bine să iasă împreună în parc, să se joace, să facă puzzle, să construiască cu LEGO, să citească, să deseneze împreună. Copiii au nevoie de interacţiune. De asemenea, este foarte important să practice în mod constant un sport, nu doar pentru că este sănătos, ci şi pentru a-şi extinde cercul social şi cu alţi copii, nu doar cu cei de la grădiniţă sau şcoală”, spune psihologul Claudia Mihalache. „Copilul trebuie obişnuit să socializeze, să interacţioneze cu cei de vârsta lui şi nu numai. Abilităţile sociale nu se dezvoltă în faţa calculatorului”, adaugă ea. Şi este adevărat că jocurile au contribuţia lor esenţială la dezvoltarea unui copil, dar nimic nu stimulează mai bine imaginaţia decât o poveste pe care ţi-o citesc părinţii. sau o carte de aventuri de care te bucuri atunci când eşti la şcoală.    
 

Revista nr.115, septembrie 2014

Ţi-a plăcut acest articol?

Fii smart & chic alături de noi, dă LIKE paginii The ONE de Facebook!

Nu există comentarii

Adaugă un comentariu

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat!

Redactorii One.ro îşi rezervă dreptul de a modera comentariile. Vor fi şterse comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încalcarea legii, la violenta sau la ură. Va mulţumim!