Femeia zilei nu e Meghan Markle! E româncă şi i-a fermecat pe americani

  • 8220 afişări
22 mai 2018
Femeia zilei nu e Meghan Markle! E româncă şi i-a fermecat pe americani

 

Galerie foto

Femeia zilei nu e Meghan Markle! E româncă şi i-a fermecat pe americaniFemeia zilei nu e Meghan Markle! E româncă şi i-a fermecat pe americaniFemeia zilei nu e Meghan Markle! E româncă şi i-a fermecat pe americaniFemeia zilei nu e Meghan Markle! E româncă şi i-a fermecat pe americani
 
Zilele acestea, nunta prinţului Harry cu fosta actriţă Meghan Markle a fost pe buzele tuturor, dar România sărbătoreşte altă personalitate feminină uimitoare.
 
Sursă foto: tvr.ro, historia.ro
 
Smaranda Brăescu este sărbatorita zilei de 21 mai, o românca de excepţie care avea să uimească întreaga lume. 
Măndiţa a fost prima paraşutistă din istoria României şi a treia din istoria Europei. Pe 5 iulie 1928, după luni de antrenamente şi sacrificii, realiza primul salt de la 600 de metri, încheiat cu o aterizare perfectă. "În timpul saltului, după ce mi s-a deschis paraşuta, m-am pornit pe râs, aşa singură, în aer, ca un copil căruia i-a reuşit o ştrengarie".
 
 
"Vreau să fiu pilotă şi să am avionul meu!" asta le-a spuns Măndiţa părinţilor ei, la vârsta de 15 ani, după ce văzuse, la Bârlad, primul avion din viaţa ei.
Încurajată de un celebru inventator şi paraşutist german, Otto Heineke, Smaranda s-a înscris cursurile şcolii de paraşutism de la Berlin.
La 30 de ani, cu o parte din bani împrumutaţi şi alţii primiţi de sora cea mare, îşi cumpără paraşuta necesară înscrierii la Şcoala Schroeder.
 
Pe 5 iulie 1928, după antrenamente îndelungate şi sacrificii, românca Smaranda Brăescu realizează primul său salt de la 600 de metri, urmat de o aterizare perfectă.
 
"Bravo, românca!", au strugat nemţii, iar Măndiţa îşi amintea "In timpul saltului, dupa ce mi s-a deschis parasuta, m-am pornit pe ras, asa singura, in aer, ca un copil caruia i-a reusit o strengarie". A devenit astfel prima paraşutistă din istoria României şi a treia din istoria Europei. Au continuat salturi de la 700, 1.000, 2.000 de metri.
 
După un accident care a ţinut-o departe de nori o jumătate de an, în 1931, Smaranda sare de la 6.000 de metri, fără mască de oxigen. Record mondial feminin!
 
Ca să poată ajunge în Statele Unite, ziarul Universul organizează o chetă public. Îmbrăcată în port popular de la nord de Dunăre, ajunge în America, unde pe 19 mai 1932, în California, se lanseaza de la peste 7.000 de metri, într-un salt de 25 de minute.
 
"Aparatele foto ţăcăneau, moriştile cinematografice intraseră în funcţiune, iar creioanele alunecau de mama focului pe block-notesurile reporterilor, chiar şi când răspunsul meu se reducea la un zâmbet sau la un autograf. Erau gazetarii Americii, spaima lumii"
 
Întoarsă în ţară, Regele Carol al II-lea a decorat-o cu a doua baretă la "Crucea de aur" a Virtuţii Aeronautice, iar ziarul "Universul" a iniţiat o nouă chetă, care alături de prima oferită de stat, o ajută pe Smaranda să cumpere un avion.
 
Abia în 1935, reuşeşte să achiziţioneze un avion uşor şi ieftin, botezat Aurel Vlaicu, cu care face înconjurul lumii.
 
 În acest traiect, Smaranda Brăescu a purtat pe cerul Europei tricolorul românesc, aparatul de zbor având fuzelajul albastru, iar aripile erau vopsite în „tricolorul românesc”: albastru, galben şi roşu. Smaranda Brăescu dădea dovadă de patriotism şi atunci când mergea la recepţii fastuoase, îmbrăcându-se în frumoase costume populare româneşti.   
 
 
În anii de război, Smaranda s-a alăturat „Escadrilei Albe” de aviaţie sanitară, fiind însoţitoare de zbor, salvând astfel vieţile a sute de soldaţi răniţi pe front. Pentru întreaga sa activitate de pe front, Smaranda Brăescu a fost decorată şi a primit Crucea „Regina Maria”, clasa a III-a.
 
 După război, indignată de ceea ce se petrecea în ţara noastră, Smaranda protestează împotriva falsificării alegerilor din noiembrie 1946, semnând, alături de alte personalităţi, un memoriu care a fost trimis Comisiei Aliate de Control. Din nefericire, documentul a ajuns în posesia delegaţiei sovietice, iar gălăţeanca şi ceilalţi semnatari au fost supuşi opresiunii comuniste. Smaranda a fost condamnată, în lipsă, la 2 ani de închisoare. Pentru a scăpa, a fost nevoită să se ascundă, să-şi schimbe numele şi să pribegească în straie de măicuţă greco-catolică. 
 
Bolnavă de cancer, Smaranda Brăescu a fost operată, sub numele de Maria Matei. La finalul anului 1947, aceasta era îngrijită la ferma Congregaţiei Maicii Domnului din Cluj, purtând numele de Maria Popescu. Marea paraşutistă a murit în Clinica Universitară a doctorului Iuliu Haţieganu pe 2 februarie 1948, fiind înmormântată la Cimitirul din Cluj. 

 

Ţi-a plăcut acest articol?

Fii smart & chic alături de noi, dă LIKE paginii The ONE de Facebook!

Comenteaza Am mai scris despre: romanca , pilot