Temele pentru acasă, o povară pentru elevi. Cum rezolvi problema

  • 274 afişări
Temele pentru acasă, o povară pentru elevi. Cum rezolvi problema

16 septembrie 2015

Elevii din România afirmă că alocă 7 ore pe săptămână pentru temele de acasă, în comparaţie cu 14 ore pe săptămână, atât cât alocă elevii din Shanghai (China), cel mai performant sistem de educaţie din lume, potrivit studiilor Programului pentru evaluarea internaţională a elevilor (PISA), realizate de Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD).

 

Conform analizei, timpul acordat de elevi pentru temele de acasă a scăzut, în medie, cu o oră pe săptămână la elevii de 15 ani, în perioada 2003 - 2012. Specialiştii în educaţie pun scăderea numărului de ore alocat pentru teme, pe seama răspândirii accesului la Internet şi a folosirii acestuia mai mult ca o unealtă de divertisment şi mai puţin ca un mijloc educativ.

Psihologul Maria Verdi: “Temele pentru acasă nu ar trebui să fie un moment de stres şi presiune”

Specialistul în psihologia copilului, Maria Verdi consideră că temele pentru acasă sunt un lucru normal şi nu ar trebui să fie pentru aceştia un motiv de stres şi presiune. “Nu temele pentru acasă sunt generatoare de stări anxioase în rândul elevilor. Societatea cere copiilor performanţă, sunt evaluati prin note, elevii doresc performanţă, astfel, temele pentru acasă reprezintă o unealtă logică de creştere a performanţelor. Pentru a obţine rezultate tot mai bune şi pentru a-i motiva, copii au nevoie de încurajări permanente şi feedback pozitiv din partea profesorilor şi a părinţilor. Criticile şi acuzaţiile  blochează şi tensionează relaţiile  dintre elevi şi părinţi sau profesori. Elevii, mai ales cei mici, au nevoie de multă repetiţie şi exerciţiu pentru a învăţa un comportament. Necesitatea temelor este, în acest sens, benefică. Comportamentele învăţării se construiesc prin repetare”, afirmă psihologul Maria Verdi. Totodată, specialistul în psihologia copilului îi sfătuieşte pe profesori şi părinţi să evite vânarea greşelilor facute de elevi, deoarece acestea sunt oportunităţi reale de a învăţa.

“Oferiţi modele sănătoase din exemplul personal. Doar aşa, copilul învaţă să recunoasă greşelile şi să găsească alternative de soluţionare fără a se simţi vinovaţi, fără a găsi vinovaţi. Când învaţă un comportament nou (exemplu - limba străină, o materie nouă etc), copilul are nevoie de multe repetări, teme şi exerciţii până ajunge la performanţa optimă. El are nevoie să ştie ce a reuşit până în acel moment şi ce mai are de învăţat. Emoţiile pozitive sunt un context bun de a învăţa, aceasta fiind asociată cu emoţia pozitivă”, declară psihologul.

Dacă spunem copilului că nu lucrează bine sau că greşeşte, îi provocăm o reacţie emoţională negativă, generăm conflicte atât ca părinte sau ca profesor, este de părere specialistul. “Reacţia noastră negativă la greşelile lor – ca părinte sau profesor -  blochează performanţa, tocmai pentru că le-am generat disconfort. Ca răspuns la starea de tensiune, copilul va refuza să-şi facă temele sau va minţi că le-a făcut, le va face în grabă, fără a le acorda atenţie. O altă evitare a temelor este implicarea în alte activităţi mai distractive sau solicitarea ajutorului părintelui, motivând că este greu, sau pur şi simplu, fuga în internet când părintele este ocupat cu altă activitate”, spune psihologul.

Citeste mai mult aici!

Ţi-a plăcut acest articol?

Fii smart & chic alături de noi, dă LIKE paginii The ONE de Facebook!