Standardul nZEB: ce înseamnă și de ce este important pentru viitorul locuirii

Ce înseamnă nZEB și cum este definit în România

Standardul nZEB este acronimul pentru Nearly Zero Energy Building și se referă la clădirile care au un nivel foarte ridicat de performanță energetică. Cu alte cuvinte, o clădire nZEB are un consum de energie foarte scăzut sau chiar aproape egal cu zero, acest consum fiind acoperit în proporție de cel puțin 30% din surse regenerabile.

Ce spune legislația despre clădirile cu energie aproape zero

Standardul nZEB a fost stabilit la nivelul Uniunii Europene prin Directiva 2010/31/EU privind performanța energetică a clădirilor (EPBD – Energy Performance of Buildings Directive). Această directivă a introdus conceptul nZEB, care obligă toate statele membre UE să respecte anumite criterii de performanță energetică atunci când construiesc clădiri noi.

În România, cadrul legal pentru aplicarea standardului nZEB este stabilit prin Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, republicată cu modificările și completările ulterioare. Din cadrul legal face parte și Legea nr. 101/2010, care stabilește obligații clare pentru clădirile noi, care au fost construite după data de 1 ianuarie 2021.

Recent, a fost stabilită și Metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor (MC001/2022), aprobată prin Ordinul MDLPA nr. 16/2023, intrând în vigoare de la data de 17 iulie 2023. Prin aceasta sunt stabilite cerințele tehnice exacte cu privire la instalațiile necesare, anvelopare termică, surse regenerabile etc..

Pentru a oferi mai mult suport și mai multă claritate cu privire la soluțiile tehnice concrete necesare pentru implementarea standardelor nZEB și a costurilor aferente, Ministerul Dezvoltării a publicat un Ghid privind implementarea măsurilor de creștere a performanței energetice, care a intrat în vigoare la data de 15 decembrie 2022.

Pe scurt, legea spune că orice clădire nouă, care primește autorizație de construire după data de 31 decembrie 2020, trebuie să respecte standardul nZEB. Acest standard este obligatoriu și pentru clădirile deja existente, dacă se fac lucrări de renovare majore.

Cum se calculează consumul și ponderea surselor regenerabile

O clădire care respectă standardul nZEB este definită prin următoarele criterii:

• Are o performanță energetică foarte ridicată;

• Are un consum de energie foarte redus sau egal cu zero;

• Are un procent minim de energie primară care provine din surse regenerabile.

În ceea ce privește acest procent minim, în România, începând cu 2021, a fost stabilit la 30%. Cu alte cuvinte, energia primară pentru o clădire nouă trebuie să provină în procent de minimum 30% din surse regenerabile. Energia poate fi produsă local sau în apropiere, la o limită de cel mult 30 km, prin racordare la o sursă de energie regenerabilă.

În cazul unei clădiri nZEB, indicii de performanță urmăresc un necesar de energie cât mai mic. Anvelopa termică a clădirii și toate instalațiile trebuie dimensionate corect cu scopul de a încadra necesarul de energie primară, exprimat în kWh/m2·an. În ceea ce privește valorile maxime acceptate pentru emisiile echivalente de dioxid de carbon, exprimate în kg/m2·an, acestea diferă în funcție de tipul clădirii și de zona climatică. Pentru mai multă siguranță, este important ca proiectul tehnic să fie verificat de către un auditor energetic autorizat.

Cum este gândită o clădire nZEB

O clădire nZEB are anumite caracteristici principale, care au scopul de a reduce consumul energetic și de a integra surse regenerabile de energie.

Principii de proiectare pasivă și orientare corectă

Pentru ca o clădire să aibă nevoie de cât mai puțină energie, sunt necesare următoarele măsuri:

• Orientarea corectă a clădirii astfel încât să aibă parte de cât mai multă lumină solară și pentru a reduce supraîncălzirea pe timpul verii;

• Folosirea unei izolații termice superioare pentru pereți, acoperiș și pardoseală;

• Evitarea pierderilor de căldură prin etanșeitate eficientă;

• Utilizarea ferestrelor de calitate, precum ferestre cu geam tripan sau low-E;

• Reducerea punților termice.

Soluții tehnice care reduc pierderile de energie

În ceea ce privește reducerea pierderilor de energie, sunt recomandate sisteme moderne și eficiente precum:

• Iluminat LED cu senzori;

• Ventilație cu recuperare de căldură;

• Pompe de căldură (aer-sol, sol-apă etc.);

• Sisteme automate pentru consumul energetic.

Utilizarea surselor regenerabile de energie

O clădire nZEB trebuie să aibă un consum de cel puțin 30% din surse regenerabile de energie. Sursele de energie regenerabile pot fi următoarele:

• Panouri fotovoltaice;

• Panouri solare termice;

• Pompe de căldură geotermale;

• Ventilație inteligentă;

• Sisteme pentru stocare de energie (baterii și alte sisteme inteligente);

• Sisteme pentru automatizare și monitorizare a consumului de energie.

Există sisteme BMS (Building Management System) și diverse soluții smart home care sunt foarte utile pentru a monitoriza consumul și pentru a optimiza modul de funcționare al instalațiilor.

Materiale și moduri noi de a construi eficient

Pe lângă soluțiile prezentate mai sus, o clădire nZEB trebuie să utilizeze și materiale de construcție care au un impact redus asupra mediului. Pot fi folosite materiale reciclabile sau reciclate, cu emisii scăzute de dioxid de carbon, care au certificări ecologice și durabilitate crescută.

Iată câteva exemple de materiale care îndeplinesc cerințele de performanță termică, durabilitate, sustenabilitate și etanșeitate impuse de standardul nZEB:

• Pentru izolație termică - vată minerală bazaltică sau de sticlă, polistiren expandat sau extrudat, celuloză suflată, spumă poliuretanică, lână de lemn, cânepă;

• Pentru construcția structurii - cărămidă eficientă termic, BCA, structuri din lemn, cadre din beton armat sau oțel, CLT (Cross Laminated Timber);

• Tâmplărie - geam tripan sau low-E, tâmplărie PVC, lemn stratificat sau aluminiu cu barieră termică;

• Pentru etanșeitate și controlul vaporilor - membrane pentru barieră de vapori la interior, membrane difuze la exterior, benzi de etanșare, benzi precomprimate;

• Pentru finisare - tencuială pe bază de var, vopsea lavabilă certificată ecologic, pardoseală din lemn, plută, linoleum, laminat fără vinil sau ftalati;

• Pentru producere de energie regenerabilă - panouri fotovoltaice din siliciu monocristalin sau policristalin, tuburi vidate sau colectoare plate baterii Li-ion, unități de stocare termică.

Alte standarde care merg mână în mână cu nZEB

Standard nZEB este doar unul dintre criteriile de performanță energetică ridicată obligatorii pentru clădirile noi. Alte standarde care contribuie la crearea unui viitor mai sustenabil în domeniul construcției sunt următoarele:

• LEED - înseamnă Leadership în Energy and Environmental Design și reprezintă un sistem internațional de certificare al clădirilor verzi, fiind dezvoltat de către U.S. Green Building Council (USGBC). Este unul dintre cele mai cunoscute standarde din lume, care atestă faptul că o clădire este proiectată cu grijă față de mediu, are un impact redus asupra mediului și asigură un mediu sănătos și confortabil pentru cei care locuiesc în acea clădire;

• BREEAM - înseamnă Building Research Establishment Environmental Assessment Method și reprezintă un sistem internațional de evaluare a sustenabilității clădirilor. Este dezvoltat în Regatul Unit și este cel mai vechi sistem de certificare al clădirilor verzi. Acesta evaluează impactul asupra mediului, calitatea execuției, sănătatea și confortul ocupanților și eficiența folosirii resurselor;

• Passivhaus - este un standard internațional de construcție dezvoltat de către Passivhaus Institut din Germania în ani ‘90. Este considerat cel mai riguros standard de eficiență energetică, ce are drept scop reducerea consumului energetic la cel mai scăzut nivel;

• WELL Building Standard - spre deosebire de standardele de mai sus, care se concentrează pe eficiența energetică și impactul asupra mediului, WELL evaluează sănătatea și bunăstarea ocupanților. Acest standard a fost conceput de către WELL Building Institute (IWBI) în anul 2014.

Toate sistemele menționate de mai sus au în comun faptul că sunt standarde sau sisteme de certificare pentru clădiri, care au scopul de a asigura construirea de clădiri eficiente energetic și de a îmbunătăți performanța acestora în ceea ce privește sustenabilitatea, consumul de energie și impactul asupra mediului și al sănătății oamenilor.

Aceste certificate sunt bazate pe acordarea unui punctaj, sunt recunoscute internațional și fac parte dintr-un efort global de transformare a construcțiilor prin respectarea unor practici sustenabile și a eficienței energetice. Împreună, ele asigură respectarea celor mai înalte standarde în construcție și ajută la crearea unui mediu sănătos pentru cei care locuiesc în astfel de clădiri.

Ansamblul de birouri One Cotroceni Park deține Certificări LEED Platinum și WELL Health & Safety, ce garantează un mediu de lucru sustenabil și axat pe bunăstarea ocupanților. De asemenea, ansamblul rezidențial din cadrul aceluiași complex a obținut certificări green și de sustenabilitate, care atestă întrunirea criteriilor și obiectivelor de performanță energetică și responsabilitate față de mediu.

De altfel, toate dezvoltările One dețin certificări superioare în sustenabilitate, eficiență energetică și wellness, fiind certificate "Green Homes" de RoBGC. Pe viitor, scopul este de a crea noi dezvoltări de birouri care să respecte standardul LEED Zero Carbon.

De ce merită să construim și să locuim sustenabil

Traiul într-o clădire care deține certificări de performanță energetică și sustenabilitate are numeroase avantaje:

• Confort termic sporit;

• Costuri scăzute pentru utilități;

• Crearea unui mediu sănătos de trăi, cu aer curat;

• Mai multă lumină naturală pe timpul zilei;

• Acces la numeroase spații verzi, în special în cazul clădirilor WELL;

• Calitate superioară a construcției și un randament crescut al investiției;

• Reducerea amprentei de carbon;

• Consum redus de resurse naturale;

• Protejarea biodiversității și a mediului înconjurător.

Ce provocări apar în aplicarea standardului nZEB

Aplicarea standardului nZEB vine cu o serie de beneficii pe termen lung, însă poate să aducă și o serie de provocări în etapele de proiectare și de execuție. Iată care sunt principalele provocări pe care le poți întâlni atunci când vrei să construiești o clădire care să fie certificată nZEB:

• Costuri inițiale mai mari deoarece tehnologiile eficiente energetic necesită o investiție inițială semnificativă;

• Proiectare complexă din cauza faptului că trebuie respectate o serie de criterii și necesită o planificare atentă și multă colaborare între specialiștii implicați în proiect (arhitecți, ingineri, energeticieni, specialiști HVAC);

• Lipsa forței de muncă specializată pentru aplicarea corectă a specificațiilor nZEB;

• Costuri mari pentru renovarea clădirilor vechi;

• Nevoia de întreținere specializată pentru tehnologiile noi;

• Lipsa completă sau limitată de cunoștințe în ceea ce privește standardul nZEB;

• Lipsa de claritate legislativă în ceea ce privește modalitatea de aplicare a standardului nZEB în România.

Standardul nZEB este vital pentru crearea unui viitor sustenabil în domeniul construcțiilor, însă toate aceste provocări pot îngreuna procesul sau pot descuraja dezvoltatorii. Tocmai de aceea este importantă educarea în ceea ce privește obținerea unei certificări nZEB și o planificare atentă. Prin educarea constantă se pot forma specialiști în domeniu, care pot ajuta la simplificarea și implementarea corectă a standardului nZEB.

Ce urmează după nZEB

În prezent, standardul nZEB este unul dintre cele mai importante criterii pentru construirea de clădiri perfomante și cu un consum redus de energie. Însă, pe măsură ce apar noi tehnologii și noi soluții pentru problemele actuale din domeniul construcției, următorul pas este trecerea către alte concepte avansate care să îmbine eficiența energetică, sustenabilitatea și confortul oamenilor.

Un concept care se vehiculează destul de des este cel al clădirilor cu energie pozitivă, care produc mai multă energie decât consumă, și chiar al ansamblurilor rezidențiale cu energie pozitivă. Un alt concept este cel al clădirilor regenerative (Regenerative Building), care contribuie la regenerarea și refacerea ecosistemelor locale.

Un alt concept este cel al clădirilor Zero Carbon, care urmăresc eliminarea completă a emisiilor de carbon. Cu alte cuvinte, este vorba despre clădiri care nu generează deloc emisii de dioxid de carbon și care folosesc energie 100% regenerabilă.

Digitalizarea și AI joacă și ele un rol esențial în acest domeniu. Clădirile inteligente și adaptative (Smart & Adaptive Building) sunt interactive și se adaptează la comportamentului utilizatorilor și la condițiile externe de mediu, optimizând consumul în timp real.

Există în dezbatere și crearea de clădiri centrate pe om (Human-Centric Building) care prioritizează sănătatea fizică și mentală a rezidenților, conectarea cu natură și creșterea nivelului de confort.

În concluzie, domeniul construcțiilor trece printr-o perioadă importantă, în care accentul este pus pe crearea de clădiri sustenabile, cu un nivel ridicat de performanță energetică și cu un consum redus de energie. Standardul nZEB este doar unul dintre sistemele care contribuie la certificarea clădirilor, la asigurarea unui nivel ridicat de performanță, precum și la creșterea nivelului de confort.